Greva si febra musculara

Sunt inca nerefacut dupa un week-end in forta, prea in forta. Doua zile de schi facute sandwich intre doua reprize de condus de cate sape ore fiecare (prima repriza prin crivat) m-au stors. Greva metroului neworkez de azi a venit ca mana cereasca. Am stat cuminte acasa si prin minunea care se numeste VPN am lucrat in pijama, de la distanta.

Am avut astfel ocazia sa vad la televizor o criza locala tratata cum trebuie de catre posturile din urbe. Nu ma asteptam. Stiu, multi au impresia ca televiziunea de stiri din America este grozava, ca doar aici s-a inventat. Pot sa spun ca e grozava doar in sensul in care circul Pro TV este o televiziune grozava in Romania.... Adica, stirile locale sunt senzationaliste, cu surle, trambite si impuscaturi. Astazi totusi, desi am stat in casa aproape toata ziua, am stiut ce se intampla in oras, pe sosele, pe strazi, in gari si statii. Am aflat de ce greva e ilegala, ce vor grevistii, ce le da municipalitatea, ce crede cetateanul, am fost servit si cu opinie din toate taberele. Totul in direct, jos palaria. Am stiut care sosea e mai putin aglomerata si am ales-o pentru a ma duce la tenis. Stiu ce se va intampla maine, adica tot greva, deci stau din nou acasa. M-a suprins de asemenea faptul ca nu am cautat informatie pe Internet, deschizand televizorul de fiecare data cand mi-am dorit sa aflu ceva.